C-net-credit 100% online

Credit direct pe internet, fara vizite la banca, raspuns imediat la cererea online, cu dobanda si rate fixe pe toata durata creditului.

Suma maxima
230.000 €
Perioada maxima
60 luni
Rata dobanzii
8,35 %
DAE estimativ
-
Rata lunara
-
Costul total
-

Ultima modificare: 03.02.2012

Persoane fizice · Credite pentru nevoi personale · RON

Stiri financiar bancare

Băncile americane îşi plătesc datoriile, cele europene cer ajutor

17.12.2009

Wells Fargo a vândut acţiuni în valoare de 12,25 miliarde de dolari, pentru a scăpa de eticheta de bancă aflată în dificultate şi pentru a ţine pasul cu competitorii, scrie Bloomberg. Instituţia financiară primise un ajutor de 25 miliarde de dolari de la guvernul american. Anunţul băncii a fost dat la o zi după ce Citigroup a declarat că va face o majorare de capital pentru a da înapoi 20 miliarde de dolari statului. Alte două mari bănci americane, Bank of America şi JPMorgan Chase&Co., au început sau au anunţat că rambursează banii primiţi prin Trouble Asset Relief Program (TARP). Wells Fargo "era ultima mare companie din acest program, iar TARP are o conotaţie negativă", spune analistul Paul Miller, de la FBR Capital Markets, citat de Bloomberg. Guvernul american a alocat peste 700 miliarde companiilor cu probleme, pentru a le salva de la faliment şi pentru a limita, astfel, efectele crizei financiare.

Secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, spunea recent că este puţin probabil ca guvernul să recupereze în totalitate fondurile folosite pentru sprijinirea companiilor. Geithner se referea, în primul rând, la împrumutul acordat asigurătorului American International Group (AIG) şi producătorilor auto General Motors şi Chrysler. General Motors a anunţat însă că are de gând să dea înapoi banii guvernului până la sfârşitul lunii iunie 2010. Producătorul auto va rambursa Statelor Unite 6,7 miliarde de dolari şi alte 1,14 miliarde de dolari Canadei. Compania a primit în total 50 miliarde de dolari, pe care trebuie să-i restituie până în 2015.

Dincolo de Ocean însă, băncile nu au scăpat de probleme. Guvernul austriac a naţionalizat banca Hypo Group Alpe Adria (HGAA). Decizia a fost luată după o săptămână de negocieri intense între guvernul austriac, cel al landului Bavaria şi acţionari - banca germană BayernLB, compania de asigurări Graw şi statul austriac Carinthia. Directorul BayernLB, Michael Kemmer, a demisionat în urma naţionalizării. Kemmer era şi şef al Consiliului de Supraveghere al HGAA. BayernLB a intrat în acţionariatul băncii austriece în 2007, motivând că era o cale de a profita de cererea de creditare din sud-estul Europei. În schimb, achiziţia a făcut o gaură în bilanţul BayernLB, scrie Financial Times.

HGAA nu a fost singura bancă austriacă interesată de oportunităţile din sud-estul Europei, dar a fost printre cele mai agresive. Operaţiunile sale de leasing ofereau condiţii atractive pentru clienţii care doreau să cumpere hoteluri, echipamente, bărci şi vehicule. Prioritatea era creşterea volumului de finanţări. Când criza a lovit Europa de Sud-Est, HGAA a suferit pierderi de 520 milioane de euro. BayernLB a venit în ajutor cu 1,1 miliarde de euro, iar guvernul austriac a sprijinit HGAA cu 900 miliarde de euro anul trecut. Mai mulţi oficiali din sistemul bancar au avertizat că o prăbuşire a băncii ar avea consecinţe grave asupra Austriei şi a întregii regiuni. De altfel, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a fost implicat în negocierile pentru naţionalizarea HGAA. Aceasta este a doua bancă salvată de guvernul austriac, după naţionalizarea Kommunalkredit în 2008. Ziarul austriac Die Presse scria că a patra bancă în funcţie de active a ţării, Oesterreichische Volksbanken, a fost pusă de banca centrală şi de autoritatea de reglementare pe o listă de supraveghere. Banca centrală a negat însă această informaţie. Pe de altă parte, BCE a avut ieri oferta finală pentru împrumuturile pe 12 luni către bănci. Economiştii se aşteptau ca instituţiile financiare să împrumute în total 75 miliarde de euro, faţă de 150 miliarde, cât se estima acum două spătămâni. "E adevărat că problema lichidităţii nu mai e gravă", spune economistul Nick Kounis, de la Fortis Bank Nederland NV, citat de Bloomberg.

"Totuşi, băncile ştiu că aceasta ar putea fi ultima ocazie de a se împrumuta ieftin", adaugă el.

Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, spunea săptămâna trecută că situaţia pieţei este "suficient de stabilă" pentru a permite băncii să retragă o parte dintre măsurile de urgenţă introduse pentru a contracara efectele crizei financiare. Decizia BCE de a indexa împrumuturile pe 12 luni va creşte costul de finanţare al băncilor, dacă va creşte dobânda-cheie. Ultimele împrumuturi de acest tip erau fixate la 1%. Acest tip de împrumut a fost folosit de instituţia europeană pentru a împrumuta băncilor banii de care aveau nevoie, după prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, care a tras în jos pieţele financiare din toată lumea.

Sursa: Business Standard